Draga Miruna, a trecut un an...

Ieri am vrut cu orice pret sa fac abstractie totala de faptul ca este 30 ianuarie, insemnand ca a trecut un an de la acea ultima umbra a curcubeului.
De la acea "Plecare spre tarmuri necunoscute" care a ramas intiparita in memoria celor care au cunoscut-o pe Ruxi...

Odihneste-te in pace, suflet cald si frumos!

In memoriam Ruxi

Plecare spre ţărmuri necunoscute

de Cătălin Șoimaru*

Mă dezlipesc de lumea voastră

De tot ce este indărătul meu

De umbrele cu care totdeauna

Am colindat, prin intristări, mereu.

Plec intr-o lume nouă, undeva

Departe, peste mări – spre nesfârşit.

Nu ştiu nici eu unde mă-ndeamnă

Destinul care mi-a fost hărăzit.

Acolo va fi altfel, mai mult soare…

Domniţe albe mi-or întinde mâna

Şi-n noaptea caldă, parfumată

Va răsări, mai zambitoare, luna.

Corabia, cu pânzele intinse,

Cu pieptul alb, străluminat, deschis,

Despică apele albastre, zboară...

În depărtare, spre un cer de vis.

Adio, mamă! Rămas-bun, prieteni!

Mi-e strânsă inima, îndurerată..

Că n-am puterea să vă iau cu mine,

Dar tot am să vă chem odată!

*personaj din romanul Elevul Dima dintr'a șaptea de Mihail Drumeș