joi, 15 aprilie 2010

I have to say again "R.I.P.!"

Spun unii ca life sucks! Eu as adauga c-o face la modul "big time!". Iata de ce... Scriam cu ceva timp in urma ca nu-mi place 2010 pt ca mor tot mai multi oameni si, mai cu seama, oameni dragi mie, cunoscuti, prieteni, oameni pe care i-am admirat...
Dupa ce Cristi (un prieten) si Alexander McQueen (a nu se citit ca-l cunosteam, era doar printre cei cativa fashion designeri pe care-i ador dpdv profesional) au plecat din peisajul meu, fapt despre care am scris la momentul respectiv, de vreo saptamana incoace sinuciderile tin prima pagina a ziarelor, acestea deschid diverse emisiuni de stiri etc. Ca ma intristeaza ideea de sinucidere in general este una, dar cand e vorba de persoane pe care macar le-ai cunoscut sau ti-au fost colegi, prieteni, in orice caz erau cumva aproape de tine, treaba isi schimba orice curs. Toti stiu ca "sosia Angelinei Jolie din Romania" s-a sinucis. Oribila sintagma, daca nu ar fi semanat cu actrita americana ma intreb daca s-ar mai fi facut atat de mult caz in mass-media. Intrebarea era retorica, e evident ca nu si era o simpla moarte. In cazul asta lucrurile au luat-o in alta directie din pacate, biata fata neputand sa mearga linistita spre odihna vesnica. Pe aceasta am cunoscut-o intamplator acum ceva timp, am schimbat un salut si cam atat. Cunosc alti oameni care-i erau foarte aproape, dar asta conteaza mai putin. Cert e ca imi pare nespus de rau ca nu mai e.
Bun.... Pana aici totul a fost relativ suportabil atat cat se poate spune. De ieri insa, de cand am aflat de pe Facebook(!!!) faptul ca prietena si fosta mea colega de facultate Serana nu mai e, am zis ca ceva se intampla. Pe langa socul de moment teribil din care mi-am revenit cu greu pt ca e destul de crunt sa afli despre cineva drag si apropiat ca nu mai e, a mai fost si faptul ca se presupune ca s-a sinucis. Acest lucru nu mi l-a confirmat nimeni pana acum chiar daca majoritatea asta sustine, stie etc. Prefer sa ma lamuresc singur pt ca e prea mult ca nu mai e in viata. Ce-am mai putut afla pana acum e faptul ca deja a fost inmormantata, dar nu in Bucuresti, si locul unde a avut loc asta. Altceva eu sigur nu stiu nimic, astept sa aflu daca e cazul, desi detaliile de genul "de ce, cum, ce, in ce fel etc" nu cred ca ma privesc indiferent despre cine ar fi vorba pt. ca nu judec nimic. Daca e sa judece cineva acela e Cel de sus si atat, noi oamenii suntem mult prea mici si fara de putere sa avem curajul si nerozia sa facem asta.
Acestea fiind spuse, cred ca am raspuns aici unor intrebari ce mi-au fost adresate cu privire a disparitia fulgeratoare a Seranei. Nici daca as cunoaste unele raspunsuri nu as sta sa imprastii diverse informatii doar pt a satisface setea curioasa a cuiva de-a sti ceva ce sigur nu conteaza si nu-i schimba in vreun fel existenta.
Serana, fie ca ingerii sa te aiba in paza si sa nu-mi sterg din memorie niciodata zambetul tau molipsitor si sa reusesc sa iti calc pe urme in ceea ce priveste pofta de a trai asa cum am vazut eu si darul de-a face lucruri bune din suflet, fara a cere nimic in schimb. Dumnezeu sa-ti ierte cele lumesti si sa aiba grija de tine! Odihneste-te in pace! Eu unul nu te voi uita niciodata!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu