.... si imi cer scuze, dar am fost prins in valtoarea cotidiana. Cotidianul la mine inseamna facultate (mai putin), organizarea la Olimpiadele Comunicarii 2009, prietenul meu, gandul la plecarea in San Francisco, cateva calatorii prin Franta si Portugalia in interes mai mult sau mai putin profesional.
In Franta a fost frumos, in Portugalia astept sa vad. Lyonul e unul dintre cele mai frumoase orase pe care le-am vizitat si pe care spre sa-l revad cat pot de repede. M-a fascinat de la complexitatea arhitecturala la curatenie, de la oamenii haotic imbracati pana la totlul de capitala a gastronomiei franceze. Nu am ce reprosa Lyonului. Inainte spuneam "Paris, je t'aime!". Acum am schimbat putin foaia cu "Lyon, je t'aime!".
Despre plecarea la San Francisco si cum voi sta 4 luni acolo in alt post. Merita sa-i alos spatiu separat. Despre organizarea la OC 2009 la fel. Aici va fi mult de spus. Sper doar sa pun in ordine totul.
Din pacate, facultatea am lasat-o in spate, dar nu-mi pare rau. Acum recuperez cat pot. Oricum, licenta o voi da in februarie. Am avut un motiv suficient de important sa las totul deoparte: prietenul meu. Acel om care e langa mine de vreo trei luni, acel om pe care il iubesc si ma iubeste, acel om care mi-a fost alaturi indiferent de starea mea de moment. Dar si acel om care acum ma face sa scriu acest post si sa ma intreb daca oare chiar e adevarat sau visez? Sunt prea confuz datorita situatiei deloc placute din ultimele ore... Sper sa se redreseze, imi doresc asta, dar nu stiu daca se va putea. Pana atunci nu-mi vine in minte decat melodia asta...
Oare cat adevar exista in ea?
In Franta a fost frumos, in Portugalia astept sa vad. Lyonul e unul dintre cele mai frumoase orase pe care le-am vizitat si pe care spre sa-l revad cat pot de repede. M-a fascinat de la complexitatea arhitecturala la curatenie, de la oamenii haotic imbracati pana la totlul de capitala a gastronomiei franceze. Nu am ce reprosa Lyonului. Inainte spuneam "Paris, je t'aime!". Acum am schimbat putin foaia cu "Lyon, je t'aime!".
Despre plecarea la San Francisco si cum voi sta 4 luni acolo in alt post. Merita sa-i alos spatiu separat. Despre organizarea la OC 2009 la fel. Aici va fi mult de spus. Sper doar sa pun in ordine totul.
Din pacate, facultatea am lasat-o in spate, dar nu-mi pare rau. Acum recuperez cat pot. Oricum, licenta o voi da in februarie. Am avut un motiv suficient de important sa las totul deoparte: prietenul meu. Acel om care e langa mine de vreo trei luni, acel om pe care il iubesc si ma iubeste, acel om care mi-a fost alaturi indiferent de starea mea de moment. Dar si acel om care acum ma face sa scriu acest post si sa ma intreb daca oare chiar e adevarat sau visez? Sunt prea confuz datorita situatiei deloc placute din ultimele ore... Sper sa se redreseze, imi doresc asta, dar nu stiu daca se va putea. Pana atunci nu-mi vine in minte decat melodia asta...
Oare cat adevar exista in ea?
Wonderfull blog indded!
RăspundețiȘtergereGood week end with love!